Analiza mușcăturilor

Analiza mușcăturilor
Cheiloscopie
Rugoscopie
SH
by Sorin Hostiuc
 
Analiza mușcăturii
Definiție
modelul realizat de acțiunea activă a dinților pe un substrat, ce permite reconstruirea modelului dentar al agresorului
exclude lovirea pasivă (pumn)
Clasificări:
funcție de specie:
mușcături realizate de om
mușcături realizate de animale
funcție de substrat:
corp uman
alimente
alte substraturi
funcție de vitalitate:
antemortem
postmortem
Obiectivele analizei mușcăturii
Identificare
Modelul dentar uman e unic
Identificare abuz
Împotriva copilului
Violență domestică
Abuz împotriva bătrânilor
Identificare abuz sexual
Mușcături erogene
Identificare agresor
Genetic
Metodologie de examinare
1
Etape inițiale
Stabilire existență mușcătură
Stabilire specie – caracteristici de clasă
Stabilire caracter ante/postmortem
2
Conservare date
Fotografiere
Prelevare probe biologice
Prelevare impresiuni dentare
3
Analiză detaliată
Caracterizare mușcătură – caracteristici individuale
4
Evaluare finală
Gravitate
Implicare în tanatogeneză
Stabilire identitate agresor
Distorsiuni/variații
Definiții
Distorsiuni – evenimente ce modifică aspectul unei plăgi mușcate
Variații – efectele morfologice, vizibile, ale distorsiunilor
Tipuri de distorsiuni
Primare (determinate direct de traumatism)
Secundare (prin înregistrare)
Caracteristici ale variațiilor
Determinată de cel puțin 1 distorsiune primară și opțional de una sau mai multe distorsiuni secundare
Tipuri de distorsiuni
Variații și caracteristici
Echimoza centrală
Produsă prin compresia țesutului între arcade; poate fi între arcade (tipic uman) sau excentric (canid)
Zona palidă linguală
Zonă palidă în centrul echimozei centrale, cauzată de protruzia limbii printre arcadele dentare/zonă în care compresia arcadelor nu duce la modif. bruște ale lungimii lumenului vascular
Mărci linguale
Leziuni centripete, dinspre arcadele dentare, realizate de proeminențele suprafețelor linguale ale dinților; aspect de excoriație, contuzie sau zonă palidă
Model texturat
Mușcătură prin suprafață textilă
Mușcături parțiale
Plăgi mușcate cu elemente lipsă
Mușcături parțial șterse
Nu se văd mărcile elementare (dinți) dar se văd urmele arcadelor dentare
Mărci multiple
2 sau mai multe mușcături, suprapuse sau separate. Utile în identificarea caracteristicilor individuale
Mărci suprapuse
Produse prin 1 sau mai multe mușcături în aceeași zonă anatomică
Caracteristici și variații
Arcade neîntrerupte
dacă pielea este foarte subțire sau dacă forța este extrem de mare
Mușcături avulsive
dg pozitiv, de clasă sau individual – extrem de dificile
Mușcături postmortem
Galbene, pergamentate, fără reacție vitală
Mărci vindecate
inconstant – hipo/hiperpigmentare sau cicatrici
Caracteristici și variații (2)
Leziuni asociate mușcăturii: 
leziuni de apucare, urme gheare, zgârieturi etc.
Reacții inflamatorii acute
max 1 zi după agresiune
edemul sever face dificilă analiza (cu precădere caracteristicile individuale)
Indentații dentare
urme produse de dinți, fără a fi vorba de o plagă mușcată efectivă; dispar în cca 20 min
Echimozare excesivă
pacienți cu tulburări de coagulare, medicație anticoagulantă, fragilitate capilară excesivă
Caracteristici de clasă – mușcătura umană
Clasic – formă ovalară, compusă din două arcuri în forma literi U având concavitățile față în față
De regulă vizibile impresiunile incisivilor și caninilor; rar- PM; f.rar – M
Arcada superioară – mai mare, dist(C:C) = 32-36 mm:
IC - 8-9mm, urme evidente
IL – 6-7mm, nu ating complet planul ocluzal => mărci mai puțin intense/absente
C – urme bine definite, în zona de flexie maximală a arcului lezional sau la extremitatea sa
PM – 1-2 urme, mai puțin intense
Arcada inferioară – mai mică, dist(C:C) = 25-29 mm, urmele sunt mai evidente decât în cazul arcadei superioare:
IC, IL – 5-6mm, diferențe minime între ei
C – urme bine definite, în zona de flexie maximală a arcului lezional sau la extremitatea sa
PM – doar urma cuspelor bucale
Echimoza centrală
Echimoza centrală se caracterizează prin:
echimoză între arcadele dentară, de regulă rotund ovalară
compresiunea capilarelor, în momentul strângerii țesutului între arcadele dentare
clasic – sucțiune intensă (act erogen)
Zona palidă linguală
Zona palidă linguală
Mărci linguale
Favorizate de:
arcade dentare superioare
tegument subțire
țesut adipos bogat
dinți anteriori cu înclinație labială
Impresiuni dentare
Impresiunile dentare sunt:
determinate de plasticitatea tegumentară
zone deprimate, coresp dinților
revenire în mac 20 min
Reacție inflamatorie acută
Caracteristici mascate
poate masca caracteristicile individuale
Max 24H
Echimozare excesivă
2 - echimoză centrală, excentrică (mușcătură canidă)
Plagă mușcată avulsivă
Mușcături suprapuse
Mușcături dedublate
Exemplu de mușcătură dedublată
Imaginea prezintă un caz de mușcătură dedublată, unde se pot observa două seturi de urme de dinți suprapuse.
Mușcături incomplete
Mușcături postmortem
Mușcătură postmortem
cadavru intens putrefiat
Leziuni la nivel osos
Dungi echimotice/excoriate
Leziuni asociate
Distorsiuni primare dinamice
Distorsiuni primare dinamice:
datorate mișcărilor victimei în timpul mușcăturii
Distorsiuni primare - tisulare
Elasticitatea pielii
Mobilitatea țesuturilor subiacente
Vascularizația locală
Grosimea pielii
Conținutul în țesut adipos
Gradul de tonus muscular
Prezența pilozității
Distorsiuni secundare - temporale
Distorsiuni temporale
Distorsiunile secundare temporale apar în timp, afectând aspectul și caracteristicile mușcăturii. Acestea pot modifica semnificativ dovezile inițiale.
Efecte în timp
Trecerea timpului poate duce la schimbări în aspectul mușcăturii, cum ar fi vindecarea parțială, modificări ale țesuturilor sau alte procese biologice care pot altera dovezile inițiale.
Distorsiuni secundare – poziționale
Caz
Mușcătură canidă, postmortem
(cioban, atacat de câinii săi după deces)
Distrugerea reliefurilor osoase de la nivelul exobazei
Stabilire specie
(cazul anterior)
Cheiloscopie
studiul amprentelor buzelor cu scop de identificare
Buzele
Arcul lui Cupidon
Marginea vermillon-ului cu tuberculul labial superior
Marg. vermilion
Marginea roșie a buzelor, zonă de tranziție între piele și mucoasă
Vermilionul 
Pliu mobil ce demarchează limita anterioară a cavității bucale
Comisura bucală
Punctul de întâlnire dintre buza superioară și cea inferioară
Utilizate în identificare
1
2
3
1
Forma buzelor
2
Localizarea comisurilor bucale
3
Amprentele labiale
Forma buzelor
Forma comisurilor bucale
Amprentele labiale
Transmitere ereditară
Constante în timp
Rezistență la leziuni
După vindecarea unor leziuni traumatice aspectul crestelor nu se modifică.
Unicitate
Nu există 2 persoane (nici gemeni monozigoți) care să aibă același model labial.
Clasificarea Martin dos Santos
șanțuri simple
linii drepte (R-1)
linii curbate (C-2)
linii angulare (A-3)
linii sinudoidale (S-4)
șanțuri compuse
bifurcate (B-5)
trifurcate (T-6)
alte variante (An-7)
Metoda Suzuki și Tsuchihashi
separarea buzelor în 4 cadrane:
superioare = dr(Y), st(Y')
inferioare = dr(X), st(X')
fiecare cadran – separat în 4 secțiuni, prin linii paralele verticale
se identifică șanțurile labiale, care sunt apoi clasificate și grupate pe cadrane/secțiuni
Tipuri de amprente labiale
Tipul I – crestele verticale interesează întreaga lungime a buzei;
Tipul I` - asemănătoare cu cele din tipul I, dar nu interesează întreaga lungime a buzei;
Tipul II – creste ramificate de forma literei Y;
Tipul III – creste intersectate;
Tipul IV – creste reticulare;
Tipul V – creste care nu pot fi clasificate și diferențiate morfologic (nedeterminate).
Cadrane
Metodologie de examinare
Căutarea și examinarea
căutarea amprentelor buzelor în timpul CFL
examinarea și interpretarea buzelor în timpul CFL (formă, comisuri, șanțuri labiale)
Obținerea și compararea
obținerea amprentei labiale de la suspect/persoana de interes
compararea amprentelor labiale
Stabilire sex/rasă
Rezultate variabile
Utilitatea cheiloscopiei în determinarea sexului și rasei prezintă rezultate extrem de variabile.
Determinarea sexului
I' – femei, IV – bărbați
Segmentul median al buzelor – funcție discriminativă maximă
Diferențele între sexe – minore
Diferențe etnice/rasiale
V: egipteni, nigerieni
II: portughezi
Limite
- variabilitate a amprentelor labiale determinate de presiune, direcție, metoda de prelevare
- influențată de afecțiuni patologice (limfangiom, fistule labiale congenitale, traumatisme – acut, sifilis, sclerodermie)
- modificări postmortem – deshidratare apoi putrefacție
Rugoscopia
(palatoscopia)
Rugoscopia
Definiție
studiul crestelor palatine
metodă adjuvantă, dacă ex. ADN sau dactiloscopia nu sunt utile (putrefacție avansată, arsuri, submersie prelungită în apă)
Importanță generală
Punct de reper în planul ortodontic
punct de referință de la nivelul căruia clinicianul poate obține un plan necesar analizei longitudinale a mulajului;
utilă ca reper pentru diagnosticarea și corectarea anomaliilor ocluzale sagitale și ale discrepanțelor de lungime ale arcului;
Vorbire
litere precum s, ș
Importanță medico-legală
Constanță
modelul crestelor palatine – constant (după L3 i.u.)
Persistență 
persistă postmortem mult timp
Unicitate individuală
nu există două persoane cu același model al rugelor palatine
Modificări ale crestelor
În general nesemnificative
Modificările crestelor sunt în general nesemnificative, însă pot apărea anumite schimbări în timp.
Modificări posibile
creșteri în lungime => odată cu creșterea craniului;
modificarea lungimii primei creste palatine drepte (dar nu și a formei generale) => asociată cu tratamentul ortodontic
părțile laterale ale crestelor, adiacent arcului alveolar => modificări determinate de extracții dentare sau asociate cu mișcarea ortodontică a dinților
Clasificarea Trobo
- funcție de formă, număr, poziție și dimensiuni
- formă:
simple:
A- punct
B-linie
C- curbilinii
D – unghiulare
E – sinusoidale
F – circulare
complexe (X) – 2 sau mai multe creste simple
Metoda IRC
IRC (integrated rugoscopy chart) – Metoda Chowdhry este o metodă ce combină metodele anterioare, având un grad maxim de discriminare pe baza rugelor. 
Analizează:
numărul
poziția
cadranul
lungimea
forma
direcția
uniunea crestelor palatine.
Localizare
Împărțirea palatului în cadrane
Pentru obținerea cordonatelor – împărțirea palatului în 5 cadrane prin 6 linii:
transversală, între 11-21
transversală, 12 mezial – 22 mezial
transversală, între 13 mezial – 23 mezial
transversală, între 14 mezial – 24 mezial
transversală, între 15 mezial – 25 mezial
transversală, între 15 distal – 25 distal
Chowdhry A. A simple working type Integrated Rugoscopy Chart proposed for analysis and recording rugae pattern. J Forensic Dent Sci 2016;8:171-2.
Caracteristici (1)
Formă
Unificare șanțuri
Lungime
Se măsoară de la origine, pe o linie dreaptă. 
Se separă în:
primare (PL): >5mm;
secundare (S): 3-5mm;
fragmentare (F): 2-3mm;
sub 2 mm – șanțurile nu sunt luate în considerare
Direcție
Diagrama integrată de rugoscopie
Metodologie de lucru
Examinarea directă a suprafeței palatului (direct/oglindă)
notare dinți lipsă (modif poziționale)
notare proteze dentare/trat. ortodontice (modif. lungime)
Înregistrare
fotografii intraorale
calcorugoscopie (imprimarea crestelor palatine într-un mulaj maxilar)
steroscopie (imagine 3D a crestelor)
Comparare rezultate
Importanță
Identificare:
dezastre – da (preexistența unui mulaj)
agresor – nu (nu lasă marcaje)
Determinare sex:
femei - nr crescut de creste divergente (India)
bărbați - nr crescut de creste circulare sau convergente (India)
femei - nr crescut de creste palatine (nesemnificativ statistic)
Etnicitate:
aborigenii australieni au creste mai mici și mai frecvent sinusoide; europenii – creste mai mari și mai frecvent drepte.
Iordania – creste predominant sinusoidale
Egipteni – predomină crestele sinusoide și modelul convergent
Indonezia – predomină creste drepte, sinusoide și curbe